Dupa cum ati vazut, in ultimele sedinte de club am folosit de multe ori un format de debate “parliamentary” cu echipe de cate 3 membri. Formatul se numeste “Austral-Asian Debate” si este intr-o crestere rapida de popularitate, atat in Australia, cat si in regiunea Asia, dar si in Filipine, unde este jucat in paralel cu formatul “British Parliamentary“. Este folosit nu doar la nivel universitar, ci si in invatamantul primar sau cel secundar.
Personal, utilizarea acestui format mi s-a parut oportuna din mai multe motive, printre care as aminti:
- La fel ca formatul “American Parliamentary” (si spre deosebire de “British Parliamentary”) duce la castigul transant al unei singure parti, fie cea pro, fie cea contra motiunii.
- Ofera mai mult confort participantilor prin predictibilitatea pe care o are stabilirea motiunii (organizatorii anunta 3 motiuni; fiecare echipa face un top de la 1 la 3 al motiunilor; locurile 3 de pe ambele liste sunt eliminate; daca ambele echipe au pus aceeasi motiune pe locul 1, aceea se joaca; daca locurile 1 sunt diferite, motiunea se decide prin aruncarea banului) .
- Ofera flexibilitate activitatii de club (prin aparitia unui al treilea membru in echipe), dar si mai multa culoare si diversitate strategica meciului.
In plus, pe termen lung, daca ne dorim sa devenim un club rodat in toate competitiile internationale, n-ar trebui sa excludem urmarirea sau chiar participarea la campionatul lor de profil – “Australasian Intervarsity Debating Championship” (pe scurt “Australs“), al treilea ca dimensiune din lume, dupa WUDC si EUDC.
Revenind la explicarea formatului si a rolului fiecarui speaker, trebuie spus totusi ca el seamana foarte mult cu american parli, cu exceptia desigur a celui de-al treilea membru al echipei, care are relativ si cel mai complicat de retinut rol. O iau insa pe rand si listez sintetic sarcinile coresponzatoare fiecarui rol, alturi de cate un clip video explicativ.
1. Introducere generala in formatul Austral-Asian Parliamentary Debate
Caracteristici generale ale formatului: echipe si ordinea discursurilor, timp, puncte de informare (interventii), discursuri finale (“reply speeches”).
2. Roluri: primul vorbitor din Guvern (Primul Ministru)
La fel ca toate celelalte discursuri constructive, acesta dureaza 7 minute.
3 responsabilitati:
- Sa prezinte definitiile si set-up-ul dezbaterii (pentru o discutie pe larg despre definitii si de ce sunt importante, vezi documentarele: partea 1, partea 2, partea 3, partea 4)
- Sa prezinte pozitia echipei sale, cu alte cuvinte cazul Guvernului
- Sa propuna 1-2 argumente in sustinerea cazului sau.
3. Roluri: primul vorbitor din Opozitie (Liderul Opozitiei)
4 responsabilitati:
- Sa raspunda definitiei si set-up-ului propus de Guvern
- Sa prezinte cazul Opozitiei si cum se pozitioneaza echipa lor fata de cazul Guvernului
- Sa contrazica (“rebut“) toate argumentele aduse de PM
- Sa propuna 1-2 argumente noi pentru cazul Opozitiei
3. Roluri: al doilea vorbitor din ambele echipe (“Deputy Speakers”)
3 responsabilitati:
- Sa re-construiasca argumentele coechipierului său anterior (coechipierul tau a propus o serie de argumente; 1) daca ele au fost contrazise de adversar, trebuie sa le re-construiesti; 2) daca nu au fost contrazise, trebuie sa atragi atentia asupra acestui esec al adversarilor si sa re-arati de ce argumentele respective erau importante)
- Sa contrazica (“rebut“) argumentele noi aduse de ultimul vorbitor advers
- Sa propuna 1-2 argumente noi pentru cazul echipei sale
4. Roluri: al treilea vorbitor din ambele echipe (“Whip Speakers”)
Paradoxal, al treilea vorbitor are si cel mai usor rol (ai avut 20 de minute ca sa observi dezbaterea, nu trebuie sa raspunzi “la cald”, cum au facut-o vorbitorii precedenti), dar si cel solicitant din punct de vedere al capacitatii de analiza si sinteza (pana la tine s-au adunat un numar coplesitor de argumente, rebutals si re-constructii).
Pentru a distinge cel mai bine intre rolul sau si rolurile vorbitorilor anteriori, trebuie retinuta urmatoarea regula: nu se mai pot aduce argumente noi! O alta diferenta, de data aceasta fata de discursurile finale, este aceea ca mai sunt inca permise interventiile (“points of information”).
3 responsabilitati:
- Reaminteste, pe scurt, cazul echipei sale si principalele argumente aduse de coechipieri (este esential ca la inceputul discursului sa folosesti pana la un minut pentru a evidentia cele mai importante argumente aduse de echipa ta; acest lucru ii permite audientei si arbitrilor sa-si aminteasca de contributia voastra la dezbatere si iti da contextul pentru a-ti continua ulterior seria de rebutals si analiza asupra ariilor de conflict)
- Identifica si prioritizeaza ariile de conflict (pana la tine au fost nenumarate argumente si contr-argumente care au zburat dintr-o parte in alta, insa trebuie sa intelegi ca nu poti vorbi despre tot; e esential sa le grupezi in cadrul unor teme sau arii de conflict care, din punctul tau de vedere, sunt cruciale pentru soarta dezbaterii)
- Analizeaza ariile de conflict si refuza (“rebut”) in mod final pozitiile adversarilor, aratand de ce echipa sa a fost mai buna in cazul tuturor dintre ele sau macar al celor mai importante.
Asa cum am mentionat, al treilea vorbitor nu mai poate introduce argumente noi, insa poate sa prezinte noi dovezi si exemple, noi rationamente sau noi rebuttals la argumentele aduse anterior de coechipieri.
5. Roluri: discursurile finale (“Reply Speeches”)
Discursurile finale pot fi facute doar de unul din primii doi vorbitori din fiecare echipa si dureaza fiecare 4 minute. Un discurs final trebuie sa faca exact ceea ce li se cere arbitrilor sa faca in procesul de adjudecare.
De aceea, discursul final trebuie sa plece de la premiza esentiala ca dezbaterea s-a incheiat si ca orice efort de a mai imbunatati pozitiile exprimate pana atunci trebuie sa inceteze. Nu mai sunt permise interventiile.
3 responsabilitati:
- Sa faca un rezumat al debate-ului (raspunde la intrebarea “despre ce a fost aceasta dezbatere?” si “care au fost cele mai importante arii de conflict?”; cu cat vei fi mai obiectiv si convingator, cu atat cresc sansele ca arbitrii sa-si insuseasca viziunea ta, ceea ce ii poate aduce echipei tale un avantaj decisiv)
- Sa prezinte sintetic pozitia echipei sale si pe cea a adversarilor (e esential sa intelegi ca timpul este foarte limitat si nu poti sa spui povestea in detaliu, ci trebuie sa te limitezi la schitarea temelor majore)
- Sa compare si sa arate de ce pozitia si argumentele echipei sale sunt mai bune (pentru a putea realiza comparatia, trebuie sa oferi niste standarde rezonabile de masurare a succesului, deci sa revii pe un teren filosofic al dezbaterii; e important sa-ti amintesti ca nu este nici realist, nici credibil sa sustii ca echipa ta a castigat 100% din dezbatere, ci e suficient sa demonstrezi ca ati castigat 51%; asta inseamna ca daca vei accepta ca ati pierdut acolo unde intr-adevar ati fost mai slabi lucrul acesta nu va face decat sa devii mai credibil in fata arbitrilor)
Related Posts
About The Author
Parteneri
Ce spun cei care ne cunosc despre noi
Atunci când te afli într-un platou de televiziune, timpul îţi poate fi prieten şi duşman, în acelaşi timp. Două minute ar putea fi insuficiente, atunci când ai multe informaţii de transmis, sau un timp mult prea mare, în alte situaţii. Modul în care reuşeşti să gestionezi acest timp este strâns legat de felul în care comunici, de bagajul de cunoştinţe, dar, poate cel mai mult, de încrederea în propriile forţe. Adică acele abilităţi de comunicare pe care le poţi dobândi într-o şcoală non-formală, într-un mediu plăcut, alături de specialişti. Aşa cum poţi găsi în Clubul Ethos. Aşa că, hai în Clubul Ethos! Paşii sunt simpli: vă înscrieţi, participaţi la întâlniri şi apoi vă puteţi analiza schimbările în modul în care comunicaţi. Mai simplu, mai eficient şi cu o puternică doză de încredere.
George Vochin, realizator TV, profesor colaborator FJSC
In orice domeniu, pentru a-ti putea pune in aplicare o idee, ai nevoie de sustinerea si participarea celorlalti. Iar pentru asta, trebuie sa-ti argumentezi ideea in fata lor, astfel incat s-o imbratiseze si sa puna umarul la materializarea ei. In plus, inainte de a argumenta in fata altora, trebuie sa-ti oferi mai intai tie cele mai clare si convingatoare argumente, sau altfel risti sa fii tu primul care o abandoneaza. De aceea, in calitate de om de vanzari si de antreprenor in IT, consider clubul de dezbateri Ethos un loc de invatare si antrenament absolut necesar pentru dezvoltare.
Gerald Ford spunea “dacă aş fi din nou la şcoală, m-aş concentra pe două lucruri: să învăţ să scriu şi să vorbesc în faţa unui public, pentru că nimic în viață nu este mai important decât abilitatea de a comunica eficient.” Ca persoană, angajat sau lider de ONG mi-am exersat condeiul în multe contexte şi formate – de la scenarii şi articole până la contracte, rapoarte sau studii complexe – şi toate m-au ajutat, la un moment dat. Dar m-am întors la şcoala oferită de Clubul Ethos (în ciuda lungii experiențe de formator), pentru a putea fructifica mai bine rarele ocazii in care pot sa exprim opiniile celor pe care ii reprezint în faţa unor decidenţi, atunci când se discută politici publice care ne afectează domeniul de activitate, întreaga societate şi viitorul. Da, ştiu să vorbesc cu pasiune şi pot fi convingătoare (cum spune Esop – “Convingerea este de multe ori mai eficientă decât forţa”), însă mi-am dat seama şi cât de important este să comunic în public argumentat, concis, cu impact, eficient.
Clubul Ethos este o introducere în cultura dezbaterii! Este un proiect minunat, cu două ţinte clare: 1) o “împuternicire” a persoanelor care participă la el; 2) o igenizare a spaţiului public, sufocat acum de grămezile de gunoi discursiv, adică de deşeuri sterile – care nu au nici funcţie cognitivă, nici funcţie deliberativă (pur şi simplu, românii se dau unii la alţii, ca la balamuc).
Am incredere in proiectele lui Dragos Dehelean. Imi amintesc cu mare placere de proiectul “Olimpiadele Comunicarii”, un adevarat succes al perioadei studentiei mele. Intr-o perioada in care comunicarea este tot mai virtuala, un exercitiu fata in fata de interactiune este binevenit. Nu doar argumentarea si bogatia de cuvinte sunt esentiale in dezbaterile clubului, dar si capacitatea de a-l asculta pe celalalt. Daca inca esti de parere ca vorbitul in public iti provoaca tahicardie, daca iti este frica sa dai ochii cu comisia de licenta sau disertatie atunci join the club! Ethos Club.
Sunt jurnalist de politica interna si, in meseria mea, cea mai des intalnita scuza a demnitarilor este: “a fost o greseala de comunicare“. In majoritatea cazurilor e doar un cliseu, spus pentru ca pare benign. In realitate insa, e dovada ca politicenii inca mai cred ca, pentru noi, comunicarea corecta e un simplu moft. Asa cum privesc eu lucrurile, o persoana publica incapabila sa comunice coerent si argumentat nu merita si nu trebuie ascultata. Comunicarea eficienta nu e doar forma de decenta fata de interlocutor, ci si proba unei minti lucide. Simplificand, totul incepe si se sfarseste prin comunicare. Pe scurt, fara comunicare argumentata nu poate exista dezbatere, iar suspendarea dezbaterilor inseamna esecul democratiei. Deci, daca scopul clubului Ethos e sa dezvolte abilitatile de comunicare si sa cultive pasiunea pentru dezbatere, Ethos devine un argument al democratiei.
Public speaking? Debate? Poate suna pompos, pentru unii. Pentru mine inseamna dictie, claritatea mesajului, siguranta, conectarea la propria voce si coerenta in dialog. Aceste lucruri erau ambigue pentru mine, iar faptul ca nu puteam sa imi stapanesc propriile idei imi intarea sentimentul de nesiguranta. Stiind stiintele sociale, dar si pe cele juridice, consider ca este necesar ca eu, viitor functionar, sa stapanesc aceste tehnici si sa le imbunatatesc. In ajutorul meu a venit Clubul Ethos, un loc unde ma simt intre prieteni, unde ma dezvolt constant, datorita faptului ca invat de la profesionisti!
Suntem structuri emoţionale conectate la dialog. Nu poţi acţiona fără o pregătire în acest sens. Frica este argumentul pentru care mulţi dintre noi esuăm. Iubirea este argumentul pentru care reuşim. Clubul Ethos este argumentul argumentului in conflict cu o criza a dialogului ne-argumentat. Ne plac poveştile, dar mai mult ne plac poveştile argumentate, poveştile SMART 🙂 le-aş spune eu. Hai şi tu alături de noi într-o lume argumentată şi plină de iubire: ETHOS.
Fiecare ocupatiune umana se transforma, o data cu curgerea timpului, intr-o arta. Cam asa este si cu artele discursive. Vorbitul in public sau argumentatia au nevoie de educatie. De aceea cred ca initierea unui club de discurs public este un lucru extraordinar. Mai ales intr-o societate in care sunt favorizate solutiile facile. In care totul este preasambat si consumat pe fast-forward. Si totusi, intr-o lume in care ne este mai usor sa ne deplasam degetele pe tastatura sau pe ecranul telefonului, pentru a da raspunsurile rapid si a sari mai departe, este nevoie de ceva mai profund. De efortul peripatetic de a ajunge intr-un loc unde gasesti alti oameni ce se provoaca sa descopere excelenta (arête-ul aristotelic). Iar acesta excelenta trebuie in mod necesar sa cuprinda, pe langa arta de a vorbi, si arta de a-l asculta pe celalalt. Doar asa putem construi impreuna un dialog.
Pentru mine, Clubul Ethos este ca un mentor in materie de discurs public! Ma motiveaza sa lupt ca frazele pe care le comunic sa fie in limba Romana si sa nu pic in capcana “Romlish”, iar discursul să devina calitativ si deferit de ce se gaseste cotidian. Clubul imi sporeste gandirea critica pe domenii critice, ceea este important pentru mine, ca lider de proiecte civice.
Necesitatea gindirii zi de zi, ceas de ceas, clipa de clipa rezida dintr-un motiv foarte simplu: astazi ne-am sufoca sub un ocean de informatii, in absenta acestei fundamentale facultati cerebrale. Gindirea este ceea ce sta intotdeauna inaintea si in spatele oricarui succes, iar argumentarea este procesul prin care gindirea isi atinge gradul maxim al functiei sale sociale. De aceea, ideea clubului Ethos este una care trebuie apreciata si sprijinita, pentru a creste in cit mai multi aceasta capacitate.
Nu pricepem de ce e important sa stii sa vorbesti, o vreme. Credem, cu totii – ca stim sa vorbim. Nu pricepem, si mai multa vreme, pentru ce atunci cand vorbesti – trebuie sa fii limpede. Clar, ca argumentul care iti insinueaza adevarul. Nu mai pricepem, apoi, de ce atunci cand vorbim, nu ne intelegem – sau nu ne facem intelesi. Nu pricepem nici pentru ce, desi simtim ca avem dreptate, nu putem sa ne facem cunoscuta aceasta dreptate. Nici, barem, ironia. Ori subtilitatile. Si toate aceste confuzii se datoreaza, m-am gandit, faptului banal ca gandim, vorbim si argumentam pe coridoare diferite. Ethos Club, mi-am zis atunci, poate fi un loc de intalnire al argumentelor noastre atat de indreptatite.
Am avut mereu o afinitate pentru arta comunicării, insa nu am realizat că pot investi şi dezvolta această abilitate în mod constant şi eficient. Clubul Ethos mi-a oferit oportunitatea de a-mi construi o imagine de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă discursul şi comunicarea eficientă, două elemente critice la care apelăm, indiferent de domeniul de activitate. Pe planul secundar, dar cel puţin la fel de important, am avut ocazia şi plăcerea de a cunoaşte şi relaţiona cu oameni extraordinari de pe urma cărora am avut doar de învăţat!
Dupa ce am participat la o dezbatere a clubului Ethos mi-am propus sa nu le mai ratez. E un prilej excelent de exersare a abilitatilor de discurs public, intr-un mediu “sigur”, in care poti sa “te faci de ras” cat vrei, dar, cu siguranta, vei pleca de acolo mai bun: dezbaterile de idei au subiecte interesante, sunt oameni inteligenti de la care ai ce invata si primesti feedback detaliat, care te va ajuta sa cresti, sa te perfectionezi. De la tehnica discursului pana la gasirea rapida de argumente cu impact, toate aceste exercitii te vor ajuta sa te pui in valoare mai bine, fie ca esti student, trainer, vorbitor sau consultant care vrea sa influenteze prin ceea ce spune! Nu in ultimul rand, este un prilej minunat sa iti faci prieteni noi dintre oameni valorosi, cu preocupari interesante si experiente diverse.
Despre Ethos pot spune ca este un club concentrat pe esential, riguros, atent la detalii si orientat spre invatare. Ce se intampla acolo, de fapt? Se creeaza experiente de invatare in care unii participa direct iar ceilalti observa si, prin feed-back individualizat, se trag concluzii utile pentru toti. Nu se simuleaza, se aplica. Dezbarerile sunt cat se poate de serioase, temele atent alese, unele se axeaza pe valori sociale si au potential mare de conflict, altele sunt mai aride dar cu miza mare. Pasiunea nu lipseste, competitia ofera motivatie si este ingredientul principal al invatarii. Recomand o astfel de scoala non-formala oricarui tanar care se gandeste la o cariera publica, indiferent de domeniu. Felicitari lui Dragos Dehelean pentru initiativa!
Cu totii avem o parere/idee, indiferent de subiect/domeniu, numai ca nu toti reusim sa o transmitem astfel incat aceasta sa ajunga nealterata la cei cu care comunicam. Coerenta in dialog, fluenta, dictia, tonul vocii, claritatea mesajului, precum si increderea in sine si lejeritatea abordarii unui subiect se pot imbunatati si stapani. Haideti deci sa ne antrenam in Clubul Ethos pentru ca discursul nostru sa nu (mai) aiba cusur!
Daca timp de doua mii de ani arta retoricii a fost predata doar unor elite, astazi, debate-ul este accesibil tuturor, iar asta il face un instrument democratic indispensabil, pentru ca ii inarmeaza pe cat mai multi cu abilitatea de a explica si de a convinge. Din pacate, pe masura ce tehnologia se dezvolta, iar viata se muta pe Facebook, vedem ca oamenii nu mai stiu sa comunice, iar adresarea devine mai degraba un handicap in relatia cu ceilalti. De aceea, debate-ul ofera o tehnica necesara atat pentru disciplinarea propriei cariere, cat si pentru re-descoperirea unui mod eficient de a interactiona cu ceilalti. E momentul ca un astfel de “sport” sa devina popular in toate universitatile din Romania. E momentul sa devina trendy.