Cum putem formula argumente mai puternice? Cum putem combate mai bine argumentele oponentilor? Raspunsul la ambele intrebari este: intelegand si avand in minte elementele de arhitectura ale unui argument.
Daca suntem nemultumiti de argumentatia noastra, pe care o putem compara cu o casa, ne va ajuta sa stim, spre exemplu, ca o casa are nevoie de un acoperis. De asemenea, ne va ajuta sa stim cate tipuri de acoperisuri exista (cu panta, cu terasa etc.), ca sa-l alegem pe cel care ne ofera mai multe avantaje in situatia data. La fel, daca vrem sa combatem eficient argumentatia oponentului, ne va ajuta sa putem identifica ce fel de casa incearca sa construiasca si care sunt punctele slabe ale unei astfel de constructii.
Acoperisul cladirii – Asertiunea
Asertiunea, respectiv afirmatia pe care vreti s-o demonstrati sau concluzia la care vreti sa ajungeti, poate fi comparata cu acoperisul unei case.
Imaginati-va ca sunteti intr-un avion si va apropiati de un oras sau de un sat. Primul lucru care va sare in ochi este forma acoperisurilor. Tot asta va va si ramane in minte probabil. La fel, asertiunea este o eticheta pe care o lipiti pe capacul unui argument, pentru ca toata lumea sa stie in ce consta respectivul argument si sa-si aminteasca de el ulterior.
Ganditi-va ca nicio audienta, oricat de binevoitoare sau atenta ar fi, nu va retine un discurs de 8 minute in intregime. Cu atat mai putin nu-l va putea reproduce pe de rost, atunci cand se va gandi daca sa va dea dreptate sau nu. De aceea, obiectivul pe care vi-l puteti propune este ca audienta sa retina macar etichetele argumentelor voastre, astfel incat sa se raporteze la ele ulterior.
De aici rezulta primele 2 calitati ale unei asertiuni: trebuie sa fie concisa si memorabila. Pentru asta, folositi o propozitie scurta si un verb puternic.
In plus as mai spune ca asertiunile pot fi de 4 tipuri: factuale, de definitie, de valoare sau de policy.
a) asertiuni factuale: sunt afirmatii despre realitati trecute, prezente sau viitoare care, teoretic, ar putea fi verificate independent, de o terta parte.
b) asertiuni de definitie: sunt incercari de (re)definire a unor concepte. In ciuda obiectivitatii lor aparente, definitiile din DEX sau dintr-o enciclopedie nu sunt neutre, ci reprezinta o viziune mai mult sau mai putin partizana asupra lumii si a vietii, iar aceasta viziune poate fi contestata.
c) asertiuni de valoare: sunt judecati morale, fie evaluative, fie comparative.
d) asertiuni de policy: sunt cele mai des intalnite tipuri de afirmatii si se refera la ceea ce ar trebui sa facem noi, ce ar trebui sa faca un grup, o comunitate, o tara etc.
Corpul cladirii – Rationamentul
Daca asertiunea functioneaza ca o eticheta pentru recunoasterea unui argument si poate fi comparata cu acoperisul unei cladiri, rationamentul poate fi asemanat cu un corp al cladirii. Poate avea unul sau mai multe etaje, insa ceea ce il caracterizeaza este natura functionala si faptul ca el da adevarata substanta a unui argument.
Intr-o forma sau alta, rationamentul apeleaza la logica audientei. Vom discuta intr-un articol ulterior despre diversele tipuri de rationament, insa ceea ce este important de retinut acum este ca acesta raspunde la intrebarea “de ce?” adresata asertiunii. Cu alte cuvinte, ca sa verificam soliditatea unui rationament, trebuie sa-l incepem cu “pentru ca” si sa vedem cat de convingator suna.
Fundatia cladirii – Evidentele/dovezile
Rationamentele pot parea de multe ori abstracte sau indepartate de experienta comuna. De aceea, adevarata fundatie, care da soliditate unui argument, sunt dovezile aduse in sprijinul rationamentului.
In mod normal, o dovada poate fi un fapt sau un eveniment de notorietate, opinia unui expert, o statistica sau o alta concluzie a unei cercetari.
Esential pentru ca o dovada sa functioneze este ca ea sa fie acceptata ca de la sine inteleasa de audienta. De aceea, dovezile “potrivite” depind de tipul de audienta pe care il avem. Cu alte cuvinte, in functie de caracteristicile publicului, dovezile pot consta uneori si in metafore culturale (proverbe, meme, bancuri intrate in folclor, pilde din Biblie, linii narative din basme, din carti sau filme “cult”).
Sper ca aceasta incursiune in arhitectura unui argument vi s-a parut utila pentru cazurile pe care le-ati jucat sau le veti juca. De aceea, daca aveti alte exemple de argumente formulate dupa schema “ARE“, va invit sa le impartasiti cu ceilalti cititori mai jos, la rubrica de comentarii.
In plus, va impartasesc si un scurt training video pe aceeasi tema, facut in cadrul unei serii despre formatul de debate “Asian Parliamentary”:
Related Posts
About The Author
Parteneri
Ce spun cei care ne cunosc despre noi
Gerald Ford spunea “dacă aş fi din nou la şcoală, m-aş concentra pe două lucruri: să învăţ să scriu şi să vorbesc în faţa unui public, pentru că nimic în viață nu este mai important decât abilitatea de a comunica eficient.” Ca persoană, angajat sau lider de ONG mi-am exersat condeiul în multe contexte şi formate – de la scenarii şi articole până la contracte, rapoarte sau studii complexe – şi toate m-au ajutat, la un moment dat. Dar m-am întors la şcoala oferită de Clubul Ethos (în ciuda lungii experiențe de formator), pentru a putea fructifica mai bine rarele ocazii in care pot sa exprim opiniile celor pe care ii reprezint în faţa unor decidenţi, atunci când se discută politici publice care ne afectează domeniul de activitate, întreaga societate şi viitorul. Da, ştiu să vorbesc cu pasiune şi pot fi convingătoare (cum spune Esop – “Convingerea este de multe ori mai eficientă decât forţa”), însă mi-am dat seama şi cât de important este să comunic în public argumentat, concis, cu impact, eficient.
Rodica Barbuta, lider ONG
Am incredere in proiectele lui Dragos Dehelean. Imi amintesc cu mare placere de proiectul “Olimpiadele Comunicarii”, un adevarat succes al perioadei studentiei mele. Intr-o perioada in care comunicarea este tot mai virtuala, un exercitiu fata in fata de interactiune este binevenit. Nu doar argumentarea si bogatia de cuvinte sunt esentiale in dezbaterile clubului, dar si capacitatea de a-l asculta pe celalalt. Daca inca esti de parere ca vorbitul in public iti provoaca tahicardie, daca iti este frica sa dai ochii cu comisia de licenta sau disertatie atunci join the club! Ethos Club.
Suntem structuri emoţionale conectate la dialog. Nu poţi acţiona fără o pregătire în acest sens. Frica este argumentul pentru care mulţi dintre noi esuăm. Iubirea este argumentul pentru care reuşim. Clubul Ethos este argumentul argumentului in conflict cu o criza a dialogului ne-argumentat. Ne plac poveştile, dar mai mult ne plac poveştile argumentate, poveştile SMART 🙂 le-aş spune eu. Hai şi tu alături de noi într-o lume argumentată şi plină de iubire: ETHOS.
Clubul Ethos este o introducere în cultura dezbaterii! Este un proiect minunat, cu două ţinte clare: 1) o “împuternicire” a persoanelor care participă la el; 2) o igenizare a spaţiului public, sufocat acum de grămezile de gunoi discursiv, adică de deşeuri sterile – care nu au nici funcţie cognitivă, nici funcţie deliberativă (pur şi simplu, românii se dau unii la alţii, ca la balamuc).
In orice domeniu, pentru a-ti putea pune in aplicare o idee, ai nevoie de sustinerea si participarea celorlalti. Iar pentru asta, trebuie sa-ti argumentezi ideea in fata lor, astfel incat s-o imbratiseze si sa puna umarul la materializarea ei. In plus, inainte de a argumenta in fata altora, trebuie sa-ti oferi mai intai tie cele mai clare si convingatoare argumente, sau altfel risti sa fii tu primul care o abandoneaza. De aceea, in calitate de om de vanzari si de antreprenor in IT, consider clubul de dezbateri Ethos un loc de invatare si antrenament absolut necesar pentru dezvoltare.
Sunt jurnalist de politica interna si, in meseria mea, cea mai des intalnita scuza a demnitarilor este: “a fost o greseala de comunicare“. In majoritatea cazurilor e doar un cliseu, spus pentru ca pare benign. In realitate insa, e dovada ca politicenii inca mai cred ca, pentru noi, comunicarea corecta e un simplu moft. Asa cum privesc eu lucrurile, o persoana publica incapabila sa comunice coerent si argumentat nu merita si nu trebuie ascultata. Comunicarea eficienta nu e doar forma de decenta fata de interlocutor, ci si proba unei minti lucide. Simplificand, totul incepe si se sfarseste prin comunicare. Pe scurt, fara comunicare argumentata nu poate exista dezbatere, iar suspendarea dezbaterilor inseamna esecul democratiei. Deci, daca scopul clubului Ethos e sa dezvolte abilitatile de comunicare si sa cultive pasiunea pentru dezbatere, Ethos devine un argument al democratiei.
Am avut mereu o afinitate pentru arta comunicării, insa nu am realizat că pot investi şi dezvolta această abilitate în mod constant şi eficient. Clubul Ethos mi-a oferit oportunitatea de a-mi construi o imagine de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă discursul şi comunicarea eficientă, două elemente critice la care apelăm, indiferent de domeniul de activitate. Pe planul secundar, dar cel puţin la fel de important, am avut ocazia şi plăcerea de a cunoaşte şi relaţiona cu oameni extraordinari de pe urma cărora am avut doar de învăţat!
Public speaking? Debate? Poate suna pompos, pentru unii. Pentru mine inseamna dictie, claritatea mesajului, siguranta, conectarea la propria voce si coerenta in dialog. Aceste lucruri erau ambigue pentru mine, iar faptul ca nu puteam sa imi stapanesc propriile idei imi intarea sentimentul de nesiguranta. Stiind stiintele sociale, dar si pe cele juridice, consider ca este necesar ca eu, viitor functionar, sa stapanesc aceste tehnici si sa le imbunatatesc. In ajutorul meu a venit Clubul Ethos, un loc unde ma simt intre prieteni, unde ma dezvolt constant, datorita faptului ca invat de la profesionisti!
Cu totii avem o parere/idee, indiferent de subiect/domeniu, numai ca nu toti reusim sa o transmitem astfel incat aceasta sa ajunga nealterata la cei cu care comunicam. Coerenta in dialog, fluenta, dictia, tonul vocii, claritatea mesajului, precum si increderea in sine si lejeritatea abordarii unui subiect se pot imbunatati si stapani. Haideti deci sa ne antrenam in Clubul Ethos pentru ca discursul nostru sa nu (mai) aiba cusur!
Atunci când te afli într-un platou de televiziune, timpul îţi poate fi prieten şi duşman, în acelaşi timp. Două minute ar putea fi insuficiente, atunci când ai multe informaţii de transmis, sau un timp mult prea mare, în alte situaţii. Modul în care reuşeşti să gestionezi acest timp este strâns legat de felul în care comunici, de bagajul de cunoştinţe, dar, poate cel mai mult, de încrederea în propriile forţe. Adică acele abilităţi de comunicare pe care le poţi dobândi într-o şcoală non-formală, într-un mediu plăcut, alături de specialişti. Aşa cum poţi găsi în Clubul Ethos. Aşa că, hai în Clubul Ethos! Paşii sunt simpli: vă înscrieţi, participaţi la întâlniri şi apoi vă puteţi analiza schimbările în modul în care comunicaţi. Mai simplu, mai eficient şi cu o puternică doză de încredere.
Despre Ethos pot spune ca este un club concentrat pe esential, riguros, atent la detalii si orientat spre invatare. Ce se intampla acolo, de fapt? Se creeaza experiente de invatare in care unii participa direct iar ceilalti observa si, prin feed-back individualizat, se trag concluzii utile pentru toti. Nu se simuleaza, se aplica. Dezbarerile sunt cat se poate de serioase, temele atent alese, unele se axeaza pe valori sociale si au potential mare de conflict, altele sunt mai aride dar cu miza mare. Pasiunea nu lipseste, competitia ofera motivatie si este ingredientul principal al invatarii. Recomand o astfel de scoala non-formala oricarui tanar care se gandeste la o cariera publica, indiferent de domeniu. Felicitari lui Dragos Dehelean pentru initiativa!
Daca timp de doua mii de ani arta retoricii a fost predata doar unor elite, astazi, debate-ul este accesibil tuturor, iar asta il face un instrument democratic indispensabil, pentru ca ii inarmeaza pe cat mai multi cu abilitatea de a explica si de a convinge. Din pacate, pe masura ce tehnologia se dezvolta, iar viata se muta pe Facebook, vedem ca oamenii nu mai stiu sa comunice, iar adresarea devine mai degraba un handicap in relatia cu ceilalti. De aceea, debate-ul ofera o tehnica necesara atat pentru disciplinarea propriei cariere, cat si pentru re-descoperirea unui mod eficient de a interactiona cu ceilalti. E momentul ca un astfel de “sport” sa devina popular in toate universitatile din Romania. E momentul sa devina trendy.
Nu pricepem de ce e important sa stii sa vorbesti, o vreme. Credem, cu totii – ca stim sa vorbim. Nu pricepem, si mai multa vreme, pentru ce atunci cand vorbesti – trebuie sa fii limpede. Clar, ca argumentul care iti insinueaza adevarul. Nu mai pricepem, apoi, de ce atunci cand vorbim, nu ne intelegem – sau nu ne facem intelesi. Nu pricepem nici pentru ce, desi simtim ca avem dreptate, nu putem sa ne facem cunoscuta aceasta dreptate. Nici, barem, ironia. Ori subtilitatile. Si toate aceste confuzii se datoreaza, m-am gandit, faptului banal ca gandim, vorbim si argumentam pe coridoare diferite. Ethos Club, mi-am zis atunci, poate fi un loc de intalnire al argumentelor noastre atat de indreptatite.
Fiecare ocupatiune umana se transforma, o data cu curgerea timpului, intr-o arta. Cam asa este si cu artele discursive. Vorbitul in public sau argumentatia au nevoie de educatie. De aceea cred ca initierea unui club de discurs public este un lucru extraordinar. Mai ales intr-o societate in care sunt favorizate solutiile facile. In care totul este preasambat si consumat pe fast-forward. Si totusi, intr-o lume in care ne este mai usor sa ne deplasam degetele pe tastatura sau pe ecranul telefonului, pentru a da raspunsurile rapid si a sari mai departe, este nevoie de ceva mai profund. De efortul peripatetic de a ajunge intr-un loc unde gasesti alti oameni ce se provoaca sa descopere excelenta (arête-ul aristotelic). Iar acesta excelenta trebuie in mod necesar sa cuprinda, pe langa arta de a vorbi, si arta de a-l asculta pe celalalt. Doar asa putem construi impreuna un dialog.
Necesitatea gindirii zi de zi, ceas de ceas, clipa de clipa rezida dintr-un motiv foarte simplu: astazi ne-am sufoca sub un ocean de informatii, in absenta acestei fundamentale facultati cerebrale. Gindirea este ceea ce sta intotdeauna inaintea si in spatele oricarui succes, iar argumentarea este procesul prin care gindirea isi atinge gradul maxim al functiei sale sociale. De aceea, ideea clubului Ethos este una care trebuie apreciata si sprijinita, pentru a creste in cit mai multi aceasta capacitate.
Pentru mine, Clubul Ethos este ca un mentor in materie de discurs public! Ma motiveaza sa lupt ca frazele pe care le comunic sa fie in limba Romana si sa nu pic in capcana “Romlish”, iar discursul să devina calitativ si deferit de ce se gaseste cotidian. Clubul imi sporeste gandirea critica pe domenii critice, ceea este important pentru mine, ca lider de proiecte civice.
Dupa ce am participat la o dezbatere a clubului Ethos mi-am propus sa nu le mai ratez. E un prilej excelent de exersare a abilitatilor de discurs public, intr-un mediu “sigur”, in care poti sa “te faci de ras” cat vrei, dar, cu siguranta, vei pleca de acolo mai bun: dezbaterile de idei au subiecte interesante, sunt oameni inteligenti de la care ai ce invata si primesti feedback detaliat, care te va ajuta sa cresti, sa te perfectionezi. De la tehnica discursului pana la gasirea rapida de argumente cu impact, toate aceste exercitii te vor ajuta sa te pui in valoare mai bine, fie ca esti student, trainer, vorbitor sau consultant care vrea sa influenteze prin ceea ce spune! Nu in ultimul rand, este un prilej minunat sa iti faci prieteni noi dintre oameni valorosi, cu preocupari interesante si experiente diverse.